Intamplarea a facut sa ajung la Varatec. Si credeti-ma pe cuvant ca aceasta manastire e inedita (si am mers la destul de multe manastiri pe parcursul existentei mele ca sa pot afirma asta).
Casele maicilor dispuse in jurul manastirii, coloritul florilor de la verande, rugaciunile de seara spuse de maici cu a lor voce blanda, aerul curat de deal, dulceata de cirese amarui, masa imbesugata pregatita cu mare grija de maicute... toate acestea sunt numai cateva detalii ale acestui loc.
Dincolo de experienta manastirii, admiratia se indreapta si catre comunitatea locala. Acolo oamenii sunt gospodari si stiu sa valorifice toate minunatiile locului, si nu doar intr-o maniera strict economica.
De la Varatec am plecat cum nu o sa mai plec probabil din niciun loc in viitorul foarte apropiat. Maicutele au acel dar de a te face sa te simti partial asemeni lor, sa ajungi sa apreciezi simplitatea lucrurilor, poate si a oamenilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu