Barcelona

Desi Barcelona nu este neaparat destinația noastră preferată, cred ca a ajuns undeva în top dacă ne uităm la numărul de vizite de-a lungul timpului. De altfel și pentru Paul-Theo a fost a doua călătorie în acest oraș care parcă nu doarme deloc.

Am zburat tot cu Wizzair deși anul trecut ne-a lăsăt un gust amar după așteptarea de peste 2 ore în avion până să primească o nouă permisiune de decolare din Barcelona. De data aceasta a fost totul conform orarului. 

Am ajuns seara, dar cunoscând deja traseul am mers totalmente pe căi bătătorite. Theo era atat de obosit incat a adormit sprijinindu-se pe doamna care l-am primit langa ea pe scaun.

Ne-am cazat la B-Hotel unde am stat 2 nopți. O experiență grozavă din toate punctele de vedere. Ne-am bucurat de apropierea de Plaza de Espana, așa că în fiecare zi am facut turul acoperiș hotel cu piscina inedita-acoperiș Arena-La Fontana Magica. De ultima nu am reușit să ne bucurăm total pentru că mândrul nostru băiat a adormit destul de devreme și nu a avut rost să îl trezim pentru asta.

Celelalte zile le-am petrecut la un alt loc de cazare, Inside Barcelona Apartments Sants, de altfel varianta  pe care de obicei o alegem. Experienta aici a fost de asemenea grozava, iar apropierea de gara a fost un avantaj pentru noi mai ales ca urma sa plecam cu trenul spre Valencia. In apropiere se afla locuri de joaca pentru copii, iar in weekend au fost organizate chiar si ateliere de creatie.

Inconvenientul mare a fost lipsa căruciorului și Theo a cerut destul de mult în brațe. Deși Manduca a fost preferata lui cât a fost mic, acum nu am reușit deloc să îl convingem să îl mai purtăm în ea.

Ne-au ajutat mult scările rulante de la Plaza de Espana, deși până la ele a fost nevoie de un mic ocol pentru ca era în desfășurare un târg de mașini și accesul pe la poarta principală era restricționat temporar. 

Cascada de la baza MNAC-Museu Nacional d'Art de Catalunya a fost și de această dată atracția mândrului. De reținut că la ora 13:00 se oprea. Zona muzeului era extrem de aglomerată, dar plăcută auzului datorită sunetelor emise de muzicienii instalați pe timpul zilei acolo.

Noi am zabovit ceva timp și în micuța Gradina Botanică din apropierea muzeului și cumva pe drumul spre stadionul olimpic. O oază de verdeață și liniște. Am întâlnit acolo și un grup de copii de grădiniță cu care Theo s-a bucurat să se joace. Cuvinta ca Ola! și Mira! au intrat rapid în vocabularul lui.

Stadionul Olimpic

Desi luna mai, erau destul de multi turisti, dar ne-am strecurat usor printre ei. Ne-am bucurat ca spatiul era mult si Theo putea zburda in voie. Fantanile erau de asemenea atragatoare pentru el, dar si pentru mine ca sa ma mai pot racori. Din ce am observat se putea lua parte la diferite activitati sportive contra cost chiar pe stadion. Si erau ceva oameni interesati de acest lucru.

Montjuic

Am ezitat intre a urca pe jos sau a lua telefericul. Insa lipsa caruciorului m-a dus la rapid la cea mai buna solutie, telefericul. In plus, micutul Theo este dornic de senzatii noi si chiar a insistat sa facem aceasta alegere. Si a fost un traseu foarte frumos care ne-a oferit o vedere de sus asupra Barcelonei. Evident ca a stat cu gandul la teleferic toate perioada vizitei la Montjuic si parca nu mai avea rabdare sa ne intoarcem. I-a placut mult fortareata, am cautat impreuna cavalerii, dar nu erau la post :-) Am luat chiar si pranzul in parculetul de acolo si ne-am bucurat de privelistea asupra Barcelonei si in special vederea spre mare.

Plaja și restaurantul Pontevedra

Desi anul trecut Theo a fost reticent in a intra macar cu picioarele in marea noastra, de data aceasta nu mai avea rabdare cum sa ajunga mai repede la ea. S-a balacit indelung in apa nu prea calda si apoi s-a bucurat de nisipul caldut. Plaja, desi luna mai, era destul de aglomerata. 

Am continuat traditia si am luat pranzul la restaurantul... Este frecventat masiv de localnici si ne-am bucurat de autenticitatea lui. Cred ca am ales aceleasi meniuri ca si anul trecut cand l-am vizitat. Iar Theo a dormit in aceeasi maniera ca am reusit sa mancam cum nu sperasem de in liniste :-)

Sagrada Familia

Am cumparat bilete online si cred ca a fost o varianta foarte buna. Timpul de asteptare a fost mic, in interior era insa destul de aglomerat. Cu toate acestea am zabovit vreme de aproape 2 ore. Despre Sagrada Familia sunt multe de spus insa consider ca tine mult de perceptia fiecaruia si m-am abtine in a face descrierea unei astfel de experiente.

Noaptea Muzeelor - dans și teatru contemporan

Am vrut sa vizitam Palatul Gaudi dar a fost o nebunie cu intrarea dupa nu stiu ce reguli numai de ei stiute ca ne-am dezamagit nu doar pe noi ci si pe ai lor. Asa ca am luat-o la pas si am ajuns sa vedem o manifestare de dans si teatru contemporan, partial, atat cat atentia mandrului a putut rezista.

Parc Ciutadella și mamutul

Nu puteam sa ratam vizitarea acestui parc in primul rand datorita mamutului, dar si a locului de joaca unde ai acces nu doar la spatiul amenajat foarte dragut ci si la jucariile centrului comunitar care isi deschide portile copiilor pentru cateva ore. Mi s-a parut un soi de bucurie maxima atat pentru copii cat si pentru parintii acestora.

Cateva recomandari:

- biletele cu 10 calatorii au un pret mai ok decat biletele cu o singura calatorie: 10 euro/10 calatorii vs. 1,40 euro/calatorie.

- de la aeroport puteti lua Aautobuzul local nr. 46 cu pret normal de 1.40 euro/calatorie.

Oslo, Norvegia sau cum treci la alt nivel de dezvoltare economica

Zborul a fost de dimineata, dar a mers totul conform planificarii. Dupa cateva experiente incepe sa iti mai scada nivelul de stres. Noi preferam varianta cu Expres pana la aeroport tocmai pentru ca ne ofera mai mult spatiu si Theo este oricum un baietel curios care abia daca isi ridica privirea de la geam. Fiind inca dimineata a mai tras si un somn pana la aeroport, deci nu a fost mai deloc bai.

La zborul de dus a dormit, cel putin la prima parte a zborului, apoi s-a activat si atunci trebuie sa gasesti sa faci ceva activitati cu el. De obicei prefera sa mearga pe culoarul avionului si trebuie doar sa urmaresti fie ca nu se dezechilibreaza fie ca nu ii deranjeaza pe ceilalti calatori. De la Austrian Airlinea a primit o carticica tematica in avion deci ne-a mai ocupat putin timp si descoperirea acesteia.

La transfer, am alergat putin pe aeroportul din Viena, dar am ajuns in timp util la terminalul corespunzator. Ar fi ajutat un carucior, mai ales ca la 1 an si 6 luni nu zburda inca la mers. Desi pe acest aeroport sunt carucioare pe care le poti folosi, nu ne-a iesit niciunul in cale si nici timp sa cautam nu am avut.

La al doilea zbor a fost ceva mai activ, dar a fost destul de scurt si alaptarea iar a mai ajutat. Este interesant ca desi s-a rusinat fata de straini tot el incerca sa le atraga atentia ca apoi sa se ascunda in bratele mele.

La gara centrala din Oslo am ajuns repede cu trenul normal luat de la aeroport (pret: 92 coroane, trenul este de la NSB, iar bilet pot cumpara de la automate folosind chiar si cardul).

In gara Theo a devenit foarte activ, asa ca facea cu mana oamenilor doar ca sa le atraga atentia. Gara era plina de carucioare cu copii, iar in tren erau locuri special amenajate pentru asta. De asemenea puteai urca si cobori usor, deci cam totul accesibilizat.

Desi luna august, temperatura era destul de scazuta si a ploua destul de mult. Noi am avut geci si nicidecum tricouri. Norvegienii erau mai relaxati, probabil obisnuiti cu temperaturile ceva mai scazute chiar si in vara. Nici copiii lor nu erau prea imbracati, dar pe carucioare aveau pusa o blanita de miel pentru a le asigura celor mici un oarecare confort termic.

Preturile in general erau foarte mari, chiar si in obisnuitele fast-food-uri. Daca ai fi stat sa convertesti te-ai cam fi uimit la fiecare cumparatura facuta. Partea cea mai buna era ca puteai plati mai peste tot cu cardul, noi, de exemplu, nu am avut schimbati bani inainte de a pleca spre Oslo tocmai ca stiam de aceasta facilitate.

Oslo este un oras micut, noi l-am batut mai mult la pas. In centru am zabovit la fantanile arteziene, la statuile care l-au atras pe mandrul nostru si am mai admirat opera care avea o arhitectura inedita.

Nu am avut cum sa vizitam muzee, asa ca nu putem sa oferim prea multa info pe acest subiect.

Am mai admirat faleza unde oamenii se simteau destul de bine. Noi am nimerit la ora de dans si i-am admirat pentru buna lor dispozitie.

Hotelul unde am stat vi-l recomandam cu draga inima. Pretul este marisor, dar acolo am gasit cel mai bun mic dejun! Daca ne-am intoarce vreodata tot acolo am sta.

Ne-a mai placut campusul universitar unde am gasit si o gradinita al carui loc de joaca era deschis, asa ca Theo a avut cum sa isi petreaca timpul in mod placut. Ca si la gara, totul era accesibilizat, inclusiv trecerea la tramvai de pe un peron pe celalalt.

In ultima zi am mai vizitat Vigeland Sculpture Park, neaparat de luat in calcul indiferent de cat timp petreceti in Oslo.

Monolitul/The Monolith, de 14 m o sa il gasiti impresionat.

In apropiere gasiti si un loc de joaca pentru copii, deci puteti avea parte si de cateva momente de relaxare in timp de pruncul se poate juca in voie, caci toate locurile de joaca sunt ingradite si nu ai stresul ca ar putea iesi cu usurinta.