marți, 14 septembrie 2010

Tot tic-tac, insa imbinat cu mici placeri

Inca lucrez la Proiectul de cercetare. Am obtinut si feedback-ul mult dorit dupa ore de asteptare si acum incerc sa imi tin treaza gandirea astfel incat sa ajung sa corelez informatiile. Maine urmeaza in sfarsit predarea, apoi asamblarea documentelor proaspat semnate in contextul conferintei poloneze care se apropie.
Probabil ca maine vor urma alte drumuri, documente care trebuiau sa mai cuprinda cine stie ce cuvant, cifra, semnatura, stampila, culoare etc.. Se anunta o saptamana nu tocmai placuta, cu emotii si nervi intinsi la maximum.

Dar... am inceput rezervarile la hostel/hotel pentru luna de miere. Am facut check-in-urile online si acum speram sa mai avem suficienti bani in cont pentru restul, si mai ales sa nu avem surprize la salarii atunci cand ne vom intoarce. Chiar daca informatiile primite de la cei care au calcat acele locuri ne conving asupra faptului ca nu vom mai dori sa ne intoarcem, noi va asiguram ca o vom face, cum am facut-o si pana acum, oricat de drag ne-a fost un loc.
Iar eu... am descoperit cu fiecare plecare ca sunt prea multi oameni dragi si prea multe lucruri care nu ma lasa sa raman pentru prea mult timp departe. O sa va spun alta data in detaliu ce imi lipseste atunci cand sunt departe. Sunt sigura ca va veti regasi printre ele.

Iar in aceste momente mi-as dori sa fiu ca Manole.
Manole, draga, si eu ma intind, dar pe tastatura laptopului incercand sa imi tin ochii cat mai deschisi si mintea cat mai luminata. :-)

4 comentarii:

Adelina B spunea...

Faceti-ma sa ma simt bine, spuneti-mi ca si eu va lipsesc cand sunteti departe ;;).
Mult spor la scris si bafta la examen! Sunt sigura ca o sa fie ok, ca de fiecare data :)!

minosc spunea...

Stii cat ne lipsesti pentru ca impreuna am experimentat asta. E greu sa gasesti pe cineva care sa te ajute sau macar sa te asculte la orice ora din zi, sa incerce sa te incurajeze sau sa se bucure impreuna cu tine pentru orice mica realizare.

Examenul... e pe vine, iar eu inca in picioare. Sa vedem daca ajungem la acelasi nivel. :-P

Anonim spunea...

greul a trecut! poti strica victorie si sa stai intinsa ca o pisicuta rasfatata!:)
Felicitari pentru proiect! Nu-mi faceam probleme, dar stresul stiu ca a fost la cote maxime.

minosc spunea...

Off. Dar ce stres! Parca eram bagata in priza. :-)
Victoria o strig la final, mai am vreo 2 ani. Pana acum merge doar "veni, vidi", apoi sa vedem cum e cu "vici".