Anul acesta am pentru a doua oara un dublu rol: de a fi in pielea studentului la doctorat si de a-i invata pe studentii de la ciclul de licenta. Si nu e deloc usor. In prima situatie eu trebuie sa dau explicatii, iar in cea de-a doua altii sa imi dea mie. Desi se presupune ca ar trebui sa fi trecut deja peste aceste ganduri, chiar nu imi este deloc usor. Dar asta ramane in noi. :-)
Vineri m-am trezit dis de dimineata si am pornit spre sala de seminar in care la prima ora nu ma asteptau decat vreo 7 studenti. Cand am intrat pe usa nu stiau unde sa ma pozitioneze: in randul lor sau in locul acela gol de la catedra. Le-am rezolvat repede dilema indreptandu-ma catre catedra, doar ca sa imi las rucasacul. Nici mie nu imi este confortabil sa stau acolo. Dar nu le-am spus inca asta. Ii las pe ei sa vada pe parcurs.
Si m-am prezentat asa cum apar in orar pe site-ul facultatii. Ghiciti voi cum sau intrati acolo sa vedeti.
Pana la ora 14.00 cand am terminat si cu cea de-a treia grupa (intre timp numarul studentilor ajunsese pe la 15), ma plictisisem sa repet informatia. Devenise deja poezie. Noroc ca exista un anumit numar de seminarii pe care ei trebuie sa le pregateasca si eu sa ii supervizez.
Ca o concluzie, am avut un feeling mai bun in acest an in ceea ce priveste rolul meu de preparator al seminarului. Sper sa sa mentina pana la finalul semestrului.
Iar acum plec sa imi pregatesc eu temele. Trec in rolul celalalt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu